miercuri, 5 februarie 2020

Traseu montan circuit în Piatra Craiului : Cabana Curmatura - Vârful La Om - Cabana Curmătura

Traseu montan circuit în Piatra Craiului 

Cabana Curmatura - Vârful La Om - Cabana Curmătura



Obiective:
Fântâna lui Botorog (820 m)
Cabana Curmătura (1470 m)
Șaua Crăpăturii (1580 m)
Vârful Turnul Pietrei Craiului (1911 m)
Vârful Ascuțit (2150 m )
Refugiul Ascuțit (2130 m)
Vârful La Om (2238 m)
Refugiul Grind (1620 m)
La Table (1400 m)





Hartă cu traseul evidențiat


Traseul nr.1 : 

Fântâna lui Botorog (820 m) – Cabana Curmătura (1470 m) Marcaje: - 2h


Traseul ciucuit nr.2 folosit de noi :

++++

Cabana Curmătura (1470 m) - Șaua Crăpăturii (1580 m)- Vârful Turnu (1923 m) - Vârful Ascuțit (2150 m ) - Refugiul Ascuțit (2130 m) - Vârful La Om (2238 m) - Refugiul Grind (1620 m) - La table (1400 m) - Cabana Curmătura (1470 m) 

Etapa 1: Cabana Curmătura (1470 m) - Șaua Crăpăturii (1580 m) 
Marcaj : + - 30 min 


Etapa 2 : Șaua Crăpăturii (1580 m) - Vârful Turnu (1923 m) 
Marcaj : + - 1h 

Etapa 3: Vârful Turnu (1923 m) - Vârful Ascuțit (2150 m ) - Refugiul Ascuțit (2130 m) 
Marcaj : - 2h + 30 min 


Etapa 4: Refugiul Ascuțit (2130 m) - Vârful La Om (2238 m) 
Marcaj : - 3 h 


Etapa 5: Vârful La Om (2238 m) - Refugiul Grind (1620 m) 
Marcaj : - 1 h 


Etapa 6: Refugiul Grind (1620 m) - La table (1400 m) 
Marcaj: - 1h 


Etapa 7:La Table (1400 m) - Cabana Curmătura (1470 m) Marcaj: (pe unele hărți e triunghi albastru) + - 4 h +30 min

Total : 13 h +30 min


Personaje:

Radu Tăbăcaru aka Bărbosul - Iubitor de munte, schior bun, posesor de barbă îngrijită, iubitor de bere bună.

Cristian Tănase aka Înţeleptul – Bun căţărător, experienţă vastă, bun organizator și ghid.

Robert Constantin aka Roboţel – Rezistenţă psihică la efort, organizator, responsabil cu berea.

Raoul Strezea aka Pesedistul – Homo-politicus, bun organizator, glumeț, iubitor de munte.

Gheorghe Tudor aka George – Iubitor de munte, practicant de sport, iubitor de frumos și bun cărăuș pe munte.









Povestea și pozele:
REVANȘA


Suntem în august 2017 și pornim într-o nouă aventură. Ne hotărâm să ajungem din nou în Piatra Craiului. Din multe discuții ajungem la un grup de 5 persoane. Eu, Cristi, Radu, George și Raoul. Radu este noul venit în grupul nostru. Este colegul lui Cristi. Eu, Cristi  și Radu  ajungem cu o zi mai devreme și facem o tură de încălzire în Piatra Mică pe care o găsiți. O tură care se va dovedi foarte benefică pentru toți mai ales pentru Radu care s-a acomodat astfel cu înălțimile și părțile expuse din traseu.
Dintre toți prezenți traseul ăsta eu și cu Cristi îl mai făcusem o dată împreună cu diferența că de data asta plănuim să ne întoarcem de La Table la Cabana Curmătura, deci să facem un circuit complet Cabana Curmătura – Vârful La Om – Cabana Curmătura cu pornire prin urcarea pe la Vârful Turnul Pietrei Craiului.
Raul și George pleacă cu noaptea în cap de la Buzău, ajung la Fântâna lui Botorog urcă la Cabana Curmătura. Își trag sufletul un pic și undeva pe la 10.15 pornim pe traseu. Traseul îl cunoașteți din povestea precedentă pe care o găsiți aici.
Voi insista pe părțile diferite și întâmplări noi.
Să începem cu pregătirea. De data asta știam că avem nevoie de multă apă. Așa că las alte chestii la cabană și îmi iau 3,5 litri de apă cu mine plus 0,5 litri un suc cu vitamine. De data asta prin grija lui Cristi avem și două stații radio care bat la 5 km în caz că avem nevoie.
Pornim și eu cu Cristi ne luăm în primire noii veniți și pornim pe traseu. De la Șaua Crăpăturii urmează urcarea către Vârful Turnul Pietrei Craiului. Ne descurcăm toți fără probleme deși cățărarea începe brusc. Ajungem toți întregi și veseli la Vârful Turnul Pietrei Craiului . Pe urcare întâlnim o turistă solitară care venea singură de la Vârful La Om. Schimbăm câteva vorbe și aflăm că practică acest gen de expediție solitară de mult timp pentru că iși pierde răbdarea să stea după amicii ei care se urnesc greu. Am mai spus, mereu am așa un soi de admirație pentru genul ăsta de oameni ”solo travelling mai ales pe munte.
Ajungem sus la Vârful La Turnul Pietrei Craiului unde era o mulțime de oameni, la soare discutau sau pur și simplu se relaxau. Raoul deja prinde curaj și purcede la un flirt cu o fată din București. E așa e .... bărbații vor fi bărbați oriunde.
Raoul în acțiune😝:



George se ascunde după deget😄


Pornim la drum.Ajungem cam în 2 ore la Vârful Ascuțit fără probleme. Ne odihnim un pic, ne hidratăm, vizităm refugiul și pornim către Vârful La Om, porțiunea asta de traseu este cea mai frumoasă dar și cea mai grea.









Radu începe să aibă mici probleme și momente de panică pe porțiunile expuse. Aici intervine Înțeleptul care îl susține, îl ghidează și dacă e nevoie cu o tehnică proprie îl dubleză cu prize pe traseu, astfel că devin o echipă și înaintează impreună.
Bravo Cristi !
Raoul merge sigur  în ritmul lui dar nu întâmpină probleme majore. Înțeleptul e cu un ochi și pe el și când sunt probleme îl încurajează. De astfel de oameni este nevoie într-o excursie de genul ăsta.
Ajungem și la George. Ei bine el deși era prima dată pe aici se descurcă singur fără nici o problemă și mă urmează ca ritm pe mine care o mai luam înainte.
Bravo George !











Voi preciza acum trei chestii care au toată admirația mea. Aproape de vârful La Om întâlnim două grupuri complet diferite:
-          Un grup de aproximativ 9 turiști spanioli de vârsta a treia. Cel mai tânăr cred că avea 70 de ani. Erau pe creastă cu un ghid. Toți se mișcau ordonați numai la indicațiile ghidului care le ghida foarte profesionist fiecare pas. Reușea să îi coordoneze pe toți în acea zonă dificilă. Am rămas toți cu gura căscată, le-am făcut loc să treacă să se desfășoare. Diferența dintre bătrânii noștri și ai lor. De admirat!
-          Am întâlnit un tată și un copil, amândoi pe munte. Copilul era în jur la 6 ani. Copilul urcă la indicațiile tatălui dar nu în felul în care te așteptai. Înainte de fiecare cățărare își făcea curaj și vorbea cu voce tare despre cum să urce plănuind traseul. Tatăl îl corecta cu sfaturi unde era cazul. De admirat!
Momente frumoase :

-         
    După Vârful La Om întâlnim un cuplu de vârsta a doua care mergeau împreună pe munți de mulți ani și erau foarte buni cunoscători ai zonei. De admirat ! 
Ajungem toți la Vârful La Om , împărțim o bere adusă de mine așa să bifăm momentul. Suntem toți bucuroși mai ales Radu care era încă sub influența emoțiilor prin care trecuse.



Pe coborârea către Refugiu Grind întâlnim din nou un grup de capre negre. 



După o coborâre chinuitoare și lungă ajungem la refugiul Grind. 



    De data asta îl găsim renovat, curat și avea alimente depozitate, orez, mălai, niște conserve și chiar niște mere și pere din care ne servim și noi să mai potolim setea. Da, se terminase apa. Nu mai sufeream așa de sete ca prima dată când ajunsesem aici, având cu noi mai multă apă dar ceva sete tot era.



Plecăm în jos La Table , ajungem la izvor, ne hidratăm ne odihnim. Raoul execută niște treburi foarte amuzante pe care le numesc codat ALC. Ne amuzăm și plecăm la drum.
Deja era seară. De data asta alegem direcția bună și pornim spre Curmătura pe triunghiul roșu (pe unele hărți îl găsiți notat albastru).
Întunericul vine repede. Drumul la început este ușor și urmează un drum forestier. Apoi se desparte de el și urcă în stânga în sus.
Fac precizarea că eram toți echipați cu frontale și baterii de rezervă. Preiau conducerea grupului, mă echipez cu cea mai puternică frontală și împreună cu Înțeleptul stabilim tactica. Eu merg înainte și strig când găsesc marcajul. În cazul în care nu îl găseam mă întorceam la ultimul marcaj cunoscut și reluam căutarea. La intersecții nemarcate, eu într-o parte Înțeleptul într-o parte, ceilalți stăteau pe loc și așteptau semnalul nostru.
 În dreptul stânii Vlădușca ne strigă un grup de turiști. Dialogăm cu ei în intuneric. Ei la fel ca noi au fost surprinși de întuneric și după câteva încercări pierduseră traseul și s-au refugiat în acea stână părăsită până dimineață. O mișcare foarte bună în caz că te rătăcești. Din această cauză e important să iți notezi pe hartă și unde se află aceste stâne părăsite.
Plecăm la drum încrezători că noi vom păstra traseul. Din dreptul Poienii Mărtoiu traseul părăsește drumul forestier și urcă ușor în pădure prin stânga. Fac o mentiune că există o variantă să ajungi și pe acolo urmand crucea roșie și apoi triunghiul galben dar ocolești.
Urmând tactica stabilită îmi iau responsabilitatea și merg în față și caut tot timpul marcajul apoi îi chem pe ceilalți. Dispar ultimele raze de lumină, și în pădure devine mai dificil nefiind nici lumină de la lună.
Dar ne descurcăm de minune și ajungem din nou la drumul forestier pe care traseul merge o perioadă, prilej cu care admirăm luna și stelele. Era un cer foarte senin, se vedeau miliarde de stele. Cunoscătorii știu cum arată un cer înstelat în Piatra Craiului. În dreptul Pepinierei Zărnești traseul părăsește drumul forestier. Traseul taie prin pădure curba largă pe care o face drumul forestier. Băieții care căpătaseră curaj decid să urmăm traseul prin pădure că doar noi facem traseul de montaniarzi.
Undeva în zona aia traseul nostru se unește cu traseul ce vine din satul Peștera astfel că marcajul va fi dublat și de triunghiul galben. Unde nu îl vedeți pe unul e celălalt deci fără panică.
Pucedem pe traseu, străbatem fără probleme partea prin pădure și ajungem din nou pe drumul forestier pe care traseul îl dublează până la Cabana Curmătura.
De aici intervine oboseala și Raoul începe să se resimtă destul de puternic. Încercăm toți să îl incurajăm, dar el merge din ce în ce mai încet. Radu ca un bun camarad se sacrifică și pe anumite portiuni îi mai ia rucsacul și înaintam mai bine.
Bravo Radu !
Pe drum încercăm să sunăm la cabană să ne lase cheia în ușă la cameră. Eu Cristi și Radu aveam o cameră separată și lăsasem cheia la fetele de la cabană la plecare să nu cumva să o pierdem. Semnalul la telefoane era fluctuant și nu reușim să prindem legătura. Așa că dăm un mesaj fără să știm dăcă mesajul ajunge sau nu dar cu multă speranță. La solicitarea cu cheia adăugăm și o solicitare cu niște beri 😄.
O iau înainte și după o curbă strânsă ajung  la porțiunea de urcare spre cabană . Trec pe lângă una din cele două stăni de sub Cabana Curmătura și sunt întâmpinat de câinii de la stână. Făceau o gălăgie înfiorătoare și ochii lor luminau în întuneric ca niște draci. Îl aștept pe Cristi stabilesc cu el ca să rămână pe loc să îi astepte pe ceilalți să nu se sperie de câini și eu o iau înainte spre cabană. Câinii doar lătrau și nu depășeau zona protejată de întuneric dar efectul ochilor luminoși în întuneric era înfiorător. Ajung pe ultima porțiune după o curbă la dreapta , întâlnesc traseul cu trunghi albastru care urca in stânga către Vârful Ascuțit pe care îl explorase Armand singur în altă poveste iar apoi cabana care era cufundată în liniște. Moggy mă întâmpină lătrând o dată leneș dar impunător. La cabană minune, cheia era în ușă și berea rece ne aștepta în cameră 😂. Comunic prin stație către ceilalți că totul e în regulă. Ajung și ei în scurt timp. Era 23.45.

Facem o masă la noi în cameră cu babic, șuncă, brânză și nuci, bunătăți prezente prin grija lui Raoul și George.
Sărbătorim cu câteva beri terminarea traseului și faptul că am ajuns cu bine. Făcusem un traseu de cam 12 ore în 13 ore și jumătate în condițiile în care jumătate din el fusese făcut noaptea. Un timp foarte bun.
Ne simțim foarte bine. Eu și Cristi declarăm ciocnind o bere că ne-am luat REVANȘA.
Sursa revanșei: https://www.acolosus.ro/2020/01/trasee-montane-in-piatra-craiului.html

    Aceasta este povestea unui traseu de vis pe care îl recomand oricărui montaniard.

Cu bine și pe data viitoare !


Bonus :


Vă prezint acum 3 refugii care au fost folosite din anii 60-70 de către alpiniști din care 2 au fost distruse în urma unor evenimente ciudate legate de exploatările de lemn din zonă pe care le raportau/postau pe retele de socializare alpinistii.
Vă puteți informa aici:
https://razvan-spiridonescu.blogspot.com/2014/02/

Ce reproseaza oamenii de munte Parcului National 

    Vehementa cu care oamenii de munte au criticat parcul national ține de două lucruri: tăierile masive care s-au facut în munți și faptul că iubitorii de munte sunt amendați cu sume mari dacă merg pe drumuri nemarcate.”
Evoluție :





http://octavian-paun.blogspot.com/2010/11/piatra-craiului.html:


Situație actuala cu refugiul tras și căzut în vale:
https://razvan-spiridonescu.blogspot.com/2014/02/un-nou-inceput.html?spref=fbfii+atent


Pe forumuri se discută cum că sunt martori care afirmă că un Land Rover al firmei de exploatare a pătruns în rezervatie cât de sus a putut și a legat refugiul cu o șufă și tras de un stâlp.

Acesta era refugiu La Butoi (nu am găsit decăt poza ce el stricat) :


Și baza de escalada Aninata singura rămasă întreaga probabil datorită poziției:
https://razvan-spiridonescu.blogspot.com/2014/02/un-nou-inceput.html?spref=fbfii+atent


Vă las placerea să descoperiti pe hartă unde ar fi poziția lor. Pentru castelul Crăiței aveti in videoclipul de pe you tube, al carui link e mai jos , indicii.

Cu respect !

Recomandări:
  1. Interesați-vă dinainte la cabană ce operator are semnal la telefon în zonă. Macar unul din voi să aibă o cartelă în reteaua respectivă. De preferat să aveți la voi telefoane dual sim. Când nu merge un operator poate merge celălalt.
  2. Instalați Aplicația Salvamont. Au trasee, hărți și cel mai important au modalitate să ceri ajutor.
  3. Încălțăminte rezistentă și comodă. Drumul e lung și picioarele sunt cei mai buni prieteni ai tăi. Nu e loc de erori. Ciocolată, alune, migdale sau alt fel de nuci. Sunt energetice și se consumă rapid. 
  4. Nu ignorați hidratarea, recipiente de apă. Se va consuma fără să observați, multă apă. Preventiv luați un mic filtru portabil pentru apă și recipiente de apă deajuns. Traseul are surse de apă, dar faceți un plan. Notați pe hartă unde sunt. 
  5. Echipament: să nu lipsească pelerina de ploaie, frontala, baterii de rezerva, bețe de treking, ceva plasturi, un bandaj soșete de rezervă, și măcar un element de îmbrăcăminte mai gros și călduros. 
  6. Evitați bumbacul. Păstreaza apa și se usuca greu. În rândul alpiniștilor există o vorbă : ”bumbacul ucide”. 
  7. Luați pauză la fiecare oră câte 5 minute măcar. Oboseala poate crea probleme de stabilitate în deplasare. 
  8. Faceți rost și de o hartă in format clasic fizic de hârtie. Poate fi folositor. Descărcați hărți offline. Încercați aplicații de gen. Poate fi folositor www.muntii-nostri.ro , au și aplicație dar ca multe alte chestii de gen trebuie sa plătiți pentru hărtile care nu sunt gratuite și asta nu e. 
  9. Încercați să rămâneți un grup compact pe traseu. Se pot ivi probleme sau unul din grup se poate rătăci. 
  10. Treceți peste probleme și stări de oboseală sau ceartă. Muntele unește oamenii și testează prietenii. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu