vineri, 31 ianuarie 2020

Traseul montan Bâlea Lac - Vârful Negoiu

Traseul montan Bâlea Lac - Vârful Negoiu 





apoi la retragere
Şaua Paltinului - Vf.Iezerul Caprei - Vf. Vânătoarea lui Buteanu - Valea Văiuga - Bâlea Lac






Date despre traseul clasic :
Bâlea Lac - Vârful Negoiu

I


Etapa I : Bâlea Lac -Şaua Paltinului - 45 min - 2,5 km
- dungă albastră


Etapa II : Şaua Paltinul - Vf.Lăiţel- Lacul Călţun - Strunga Dracului - Vârful Negoiu 3 h şi 45 
min - 12,5 km
- dungă roșie

II

Sau cu varianta Strunga Doamnei :

Etapa I : Bâlea Lac -Şaua Paltinului - 45 min 2,5 km 


- dungă albastră



Etapa II : Şaua Paltinul - Vf.Lăiţel - Lacul Călţun - Strunga Doamnei 12 km 3 h si 30 min

 - dungă roșie  

Strunga Doamnei - Vârful Negoiu 20 mim - 0,5 km

- dungă galbenă

14,5 km 4,5 - 5 h Dus
14,7 km 4,5 - 5 h Întors
Total aproximativ 30 km și 10 h


Despre traseul  ciurcuit făcut de noi:
Hai să începem așa. Descriem traseul lung făcut:

  + +++++

Cabana Bâlea Lac – Şaua Păltinului – Şaua Doamnei – Vf. Lăiţel  – Lacul Călţun – Strunga Dracului – Vf. Negoiu – Strunga Doamnei – Lacul Călţun – Șaua Păltinului – Vârful Iezerul caprei - Șaua Caprei- Șaua Văiuga - Vârful Vânătoarea lui Buteanu - Șaua Văiuga - Valea Văiuga - Cabana Bâlea Lac.

Acum pe etape în functie de marcaje:


Cabana Bâlea Lac – Şaua Păltinului marcaj cu bandă albastră   - 50 min- 2,5 km

Șaua Paltinului – Vârful Lăițel – Lacul Călțun – Strunga Dracului - Varful Negoiu  marcaj cu bandă roșie   - 4 h - 12 km
Vârful Negoiu - Strunga Doamnei  marcaj cu banda galbenă  15 min 200 m

Strunga Doamnei - Lacul Călțun  - Vârful Laițel - Șaua Păltinului  marcaj cu bandă roșie   12 km 3 h si 30 min
Șaua Păltinului - Vârful Iezerul Caprei  marcaj cu bandă roșie  2 ,5 km - 1 h 15min
Vârful Iezerul Caprei - Șaua Caprei  marcaj cu bandă roșie  700 m 20 m
Șaua Caprei - Șaua Văiuga - Vârful Vânătoarea lui Buteanu  marcaj cu  cruce albastra  cam 1 km și 45 min
Vârful Vânătoarea lui Buteanu - Șaua Văiuga   marcaj cu cruce albastra  200 m - 15 min
Șaua Văiuga - Valea Văiuga - Cabana Bâlea Lac marcaj cu  punct albastru   - 2,5 km - 1 h 30 min

Total aproximativ:12,5 - 13 h
Distanță aproximativă : 33,5 - 34 km

E un traseu circuit mai lung pe care îl recomand doar celor cu o conditie fizică bună

Obiective atinse:
  1. Lacul Bâlea 2034 m
  2. Șaua Paltinului 2350 m
  3. Șaua Doamnei 2291m
  4. Vârful Lăițel 2391 m
  5. Lacul Călțun 2135 m
  6. Vârful Negoiu 2535
  7. Vârful Iezerul Caprei 2417m
  8. Șaua Caprei 2315 m
  9. Vârful Vânătoarea lui Buteanu 2507 m


Povestea și pozele

Participanţi:

Bogdan Constantinoiu aka Nașul – Iubitor de munte și drumeții de tot felul, săritor, om cu o cultură vastă, bun povestitor și ghid.

Cristian Tănase aka Înţeleptul – Bun căţărător, experienţă vastă, bun organizator și ghid.

Raimond Voicu aka Suplu Durduliu aka Peorc – Vesel, bine dispune grupul, rezistenţă psihică, bun pedagog în ale muntelui.

Armand Tănase aka Țup – Bun organizator, simt de orientare excepțional, bun fotograf – bun de cărat echipament 😊

Robert Constantin aka Roboţel – Rezistenţă psihică la efort, organizator, responsabil cu berea.

Sergiu Maliş aka Capra Neagră – Bun căţărător, simţ al echilibrului la cote înalte, campion la table.


Hartă Generala Turistica
Bună ca si punct de discutii și planificări



Harta Traseu Dus luata de aici:

    Suntem în iunie 2017 şi ne adunăm pentru asaltul asupra îneguratului Negoiu. Cei 5 care am mai fost prin Făgăraş in traseul către Moldoveanu plus Naşul. De organizare se ocupă înţeleptul care a mai făcut traseul ăsta de la Bâlea la Negoiu şi cunoaşte zona. Ne rezervă la toţi o cameră cu 6 locuri cu paturi suprapuse la Cabana Bâlea Lac, cea care este efectiv lipită de lac. Camera este amuzantă asa pentru noi cei 6. Ajungem seara acolo fiecare cum poate. Îl găsim pe Înţelept deja acolo făcuse cărţile ca să zic aşa. Luăm o cină şi sărbătorim revederea, apoi urmează în cameră tradiţionalele partide de table.


    Liniştea este stricată de un scandalagiu foarte gălăgios, un angajat al cabanei foarte tănăr şi foarte beat care se certa cu o fată. Urlete, ţipete, amenintări cu un cuţit si alte onomatopee. Îi lasăm în plata domnului şi ne continuam jocul de table. Facem un mini campionat.     Bineînţeles ca aşa cum ne este obiceiul am stat până târziu noaptea şi ne-am mişcat mai greu dimineţa. Ştiţi deja asta despre noi, e un obicei. Ba mai mult, de data asta se pleacă etapizat fiecare când reuşeste să se echipeze astfel că la plecare facem un sir lung pe curba de nivel pe deasupra lacului Bâlea de unde începe traseul.
    Până se termină curba aceea largă care trece si peste tunel reuşim să ne mai adunăm.

    Întâmpinăm un vânt foarte puternic. O pală de vânt foarte furioasă îl deposedează pe Sergiu de o pălărie. A fost atât de brusc şi de puternic încât in 3 secunde pălăria era deja la 400 de metri distantă în aer. Aici existând opinii amuzante cum că ar fi fost un kilometru, doi, trei 😂.
    De la Şaua Paltinului traseul porneşte în forţă. Urmează creasta când se poate, când nu, merge pe sub ea. Traseul are de toate, urcuşuri abrupte, coborâri , lanțuri, cabluri, treceri periculoase.









    Ajungem la Vârful Lăițel și îl străbatem în viteză. Eram cu gândul la Vârful Negoiu și era un vânt de te zbura dacă insistai să stai pe creastă. Zărim Lacul Câlţun. Coborâm la el şi facem o pauză. Deja pe parcursul traseului se formează doua grupe. Eu cu Armand și Înţeleptul o grupă și Raimond, Sergiu si Naşul altă grupă. Noi ajungem primii la Lacul Călţun. Ne odihnim, facem poze. Cercetăm atât refugiu vechi care era cam în paragină cât şi cel nou care era deja ocupat de turişti. Refugiul cel nou are o formă modernistă nouă și e dotat cam cu tot ce trebuie inclusiv antenă pentru internet si priză pentru încărcat telefonul totul alimentat de la un panou solar.







    Facem o sesiune de relaxare la lac care era superb, apa fiind de o limpezime de cristal. Consumăm vorba hobbiților al doilea mic dejun 😋. Eu şi Armand discutasem de un obiectiv secundar, o tură până la Vârful Lespezi si geamănul lui Vârful Cornul Călţun. Pe unele hărţi pe care le consultasem figura un traseul între Lac Călţun si vârfurile menţionate direct. Ne dăm seama de la prima privire că asa ceva nu există iar ascensiune nu ar putea fi făcută fără un echipament mai serios de alpinism. Armand cercetează zona să se asigure. Nu ştiu de ce apar asemenea hărţi 😒. De jos Vârful Cornul Călţunului se vede superb si suntem invidioşi pe oamenii care se văd întâmplător pe el acolo sus. Ne resemnăm cu ideea şi pornim spre Vf. Negoiu. Re-precizez că era un vânt teribil de circa 40-50 km pe oră cel puțin. Aveai senzația că te poate dărâma intr-o râpă oricând.
După ce terminăm urcarea de la lac trecem pe lângă Vârfurile Cornul Călţunului și Lespezi , iar ne uităm cu invidie, păreau atât de aproape. Cu pauza de la Lacul Călţun grupul se mai adună. Pe drum avem parte şi de o întâmplare amuzantă pe care o să o numesc codat CpC. Ne amuzăm şi plecăm la drum. În partea finală de urcare către Negoiu există două variante: Una ocolită mai domoală Strunga Doamnei şi una abruptă şi acum închisă Strunga Dracului. Înţeleptul conduce grupa noastră spre Strunga Dracului. El ştia că este închis dar fiind o căţărare antrenantă nu o puteam rata. Înţeleptul o ia înainte şi mai arunca câte un ochi în urmă să vadă cum ne descurcăm.Porţiunea începea cu mică parte de gheaţă pe o pantă de la apa care se scurgea. O depăşim cu multă atenţie şi începem ascensiunea.





 
    Este destul de dificilă nu atât pentru că e abrupt cât pentru că datorită caderilor de stânci şi pietre, prizele, cablurile nu mai sunt la locul lor. Când urci iţi dai seama că mai curând cauti prize pe piatră şi moduri de urcare proprii decât să te foloseşti de cele vechi. Când ajungem sus observăm ca acolo erau un panou care te avertiza că traseul era închis. Ajungem la Vârful Negoiu unde era un vânt puternic. Facem o pauză, pe o pantă adăpostită de vânt. Ajung şi ceilalţi care urcaseră pe Strunga Doamnei. Negoiu iși păstrează legenda drept cel mai înnegurat și vântos vârf. 



 Poza asta o știți deja, acum stiți și de unde vine :


Și alte picioare 😂 :

Prietenaș de munte :


    Schimbăm impresii între noi, ne hidratăm şi noi, prima grupă, începem coborârea. La întoarcere coborâm şi noi pe Strunga Doamnei apoi facem un mic ocol explorănd o zonă în dreapta cu multă zăpadă , crevase şi izvoare care curgeau pe sub zăpadă. Era un sentiment ciudat să auzi cum curge apa pe sub zăpada pe care călcai. Armand face nişte filmari frumoase în zona respectivă. Le va pune el aici când are timp.







    Trecem din dou pe langă porțiunea unde ai în dreapta Vârfurile Cornul Călţunului și Lespezi. Înţeleptul ne simte şi ne aruncă aşa o vorbă să stăm liniştiţi că ajungem noi acolo altă dată. Şi aşa a fost, dar asta e altă poveste prieteni pe care o găsiți aici 😎. 






Asta e poza care corespunde cu imaginea mea din minte când spun ”Traseu spre Negoiu” :



   Ajungem la Şaua Paltinului la sud de Vf. Paltinu. De aici era varianta să coborâm către Bâlea Lac sau putem continua traversarea traseului pe Creasta Bâlei. Aici Armand vine cu propunerea să mergem pe traseul de creasta spre Vârful Vânătoarea lui Buteanu. Facem o mică pauză de informare. În cărţi şi hărţi mai vechi vârful îl veţi găsi menţionat drept Vânătarea lui Buteanu denumire datorată culorii lui vineţii şi a tot masivului mai ales partea dinspre Transfăgărăşan. E o întreagă discuţie și controversă pe tema asta. Cine e interesat va cerceta singur.

Hartă pe zona Creasta Bâlea luată de aici :


    Să revenim Eu mă las convins de planul lui Armand. Înţeleptul ne urează succes şi se retrage pe traseul spre Bâlea Lac. Pornim în doi. La scurt timp după, ajungem la o zonă superbă. În primul rând e o creastă îngustă în semicerc deasupra Lacului Bâlea. Se merge pe o porțiune îngustă fiind prăpăstii de ambele părți. Păşeam efectiv prin nori şi pe deasupra norilor și aveam imagini superbe în jos. Peisajul era de aşa natură că te simțeai pe marginea unui zgârâie nor când priveai în jos. Zona Bălea Lac se vedea din când în când printre nori, mică, jos.













Ca să înțelegeți pe unde mergeam



Ajungem şi la o zonă unde erau niște amenajări abandonate și un steag de tabla în paragină. 



    Pornim spre Şaua Capra. Numai că începe un urcuş abrupt. Şi tot urcăm, şi tot urcăm. Sleiţi de forțe ajungem la un vârf de munte de unde admiram Lacul Capra,  Găsim o tablă ruginită şi din informaţiile noastre sumare plus ce citim pe indicatorul ruginit din care nu se înţelegea mare lucru, tragem concluzia că suntem pe Vârful Capra. Desigur ne înşelam. Ne aflam de fapt pe Vârful Iezerul Caprei.

În depărtare se vede trapezul Moldoveanu - Viștea


    După cercetarea de rigoare pe care o fac când agung acasa, văd că Vărful Capra era vis a vis, lipit de Vârful Vânătoarea lui Buteanu. Despicătura aceea prin care se trece spre Vârful Buteanu separă un masiv de altul. Desigur pe unele hărți nu veți găsi Vârful Capra. Aceeași controversă vârf + umăr. Dar în acest caz zic eu separarea celor două este evidentă.Admirăm Lacul Capra şi putin mai departe micul lac Căpriţa. Coborâm în Şaua Caprei şi pornim pe marcajul de cruce albastra spre Vârful Vanătoarea lui Buteanu.



     E un urcuş susținut de aproximativ 35 de minute dar noi eram foarte obosiţi plus că vântul ne storcea de ultimile forţe. Muntele pe vremea aia şi datorită culorii lui arată foarte ameninţător deasupra. Are un ”look” aparte. 


    Ajungem la despicătura aceea spre Buteanu. Oboseală mă face să am o ezitare dacă să mai merg spre vârf sau nu. Armand o ia înainte şi mă încurajează spunând că pare mai greu decât e în realitate. Convins urc şi eu.


    Sus bătea un vânt de efectiv deabia te puteai deplasa. Priveliștea era foarte frumoasa asupra tot ce e în jur dar datorită vântului şi oboselii accentuate plutea un sentiment de nesiguranţă. Armand face nişte poze superbe şi o panoramă. Era şi o cruce așa pe lângă vârf pe care el mi-o arată ironic.





    Plecăm cu sentimentul unei victorii obținută la limită. Obosiţi coborâm în şaua Văiuga de unde ca să nu ne întoarcem spre Şaua Capra şi apoi pe povârniş, pornim spre Cabana Bâlea pe Valea Văiuga pe punct albastru. 
Aruncăm din valea Văiuga o privire înapoi spre Buteanu. Ne privea încă amenințător. Probabil era supărat că l-am lăsat la urmă și am venit obosiți😅 :


Prima parte a treseului e o coborâre intr-o vale umbroasă şi puţin circulată. Soarele era deja la asfinţit şi aveam sentimentul că eşti cumva izolat de tot restul lumii în acea zonă. Fac o mențiune: În acea vale traseul trece prin apropierea altui vârf a lui Buteanu: ”Vărful Buteanu”. De unde deducem că Buteanu era o persoană importantă în zonă și era și foarte activ 😏


A doua parte a traseului este după o curbă ce o efectuează traseul şi merge spre şoseaua Transfăgărăşan partea Braşoveană. Dar nu mai avem răbdare, era deja târziu şi eram nu obositi ci prea obositi. O tăiem direct la vale spre cabană.



    Ajungem la cabană, batem palma, făcusem o aventură pe cinste.Un sentiment de mândrie ne străbate. Întrăm în cabană, ne reunim cu tot grupul, luăm o cină bogată pentru că eram hămesiţi. Le povestim celorlalti aventurile noastre. Înţeleptul ne spune că îşi aminteşte că a urcat uşor pe despicătura aceea de la Buteanu cu un amic care a luat şi un căţel în braţe. La calitătile lui de cățărator poate, dar nouă obositi și pe vânt ni s-a părut grea.

Urmăriti de la minutul 7 un filmulet găsit pe you tube:



    Ceilalţi ne ceartă prieteneşte aşa că am petrecut ziua pe munte mai mult despărţiţi de ei. Ne recunoaştem vina şi explicăm că am ne-am lăsat purtaţi de val şi de micile obiective individuale. Suntem iertaţi repede şi trecem la campionatul de table, bere, glume despre pălăria zburată de vânt şi CpC. Adorm brusc în timp ce vorbeam cu ceilalţi şi îmi așteptam rândul la table. Oboseala mă răpusese.
A doua zi intr-un ritm uşurel aşa datorită febrei musculare, ne mișcăm la un mic dejun. Apoi ne luăm la revedere şi plecăm fiecare în altă parte cu promisiunea unor noi aventuri.
Eu, Cristi şi Armand efectuăm o retragere în alt masiv muntos spre o tură de revenire dar asta va fi o nouă poveste dragilor.

Cu bine !

Bonus:


    Formațiunea "Acele Cleopatrei" din Munţii Făgăraş în anii 50 - 60. Ea nu mai există, întâi s-a rupt unul apoi celălalt. În acest moment mai există doar soclul şi o mică parte din unul din ele.
 Acele Cleopatrei este denumirea formațiunii de piatră din apropierea Vârfului Negoiu in era contemporană, în trecut localnicii o numeau "Acele Ciobanului".


Recomandări:
  1. Interesați-vă dinainte la cabană ce operator are semnal la telefon în zonă. Macar unul din voi să aibă o cartelă în reteaua respectivă. De preferat să aveți la voi telefoane dual sim. Când nu merge un operator poate merge celălalt.
  2. Instalați Aplicația Salvamont. Au trasee, hărți și cel mai important au modalitate să ceri ajutor.
  3. Încălțăminte rezistentă și comodă. Drumul e lung și picioarele sunt cei mai buni prieteni ai tăi. Nu e loc de erori. Ciocolată, alune, migdale sau alt fel de nuci. Sunt energetice și se consumă rapid.
  4. Nu ignorați hidratarea, recipiente de apă. Se va consuma fără să observați, multă apă. Preventiv luați un mic filtru portabil pentru apă și recipiente de apă deajuns. Traseul are surse de apă, dar faceți un plan. Notați pe hartă unde sunt.
  5. Echipament: să nu lipsească pelerina de ploaie, frontala, baterii de rezerva, bețe de treking, ceva plasturi, un bandaj soșete de rezervă, și măcar un element de îmbrăcăminte mai gros și călduros.
  6. Evitați bumbacul. Păstreaza apa și se usuca greu. În rândul alpiniștilor există o vorbă : ”bumbacul ucide”.
  7. Luați pauză la fiecare oră câte 5 minute măcar. Oboseala poate crea probleme de stabilitate în deplasare.
  8. Faceți rost și de o hartă in format clasic fizic de hârtie. Poate fi folositor. Descărcați hărți offline. Încercați aplicații de gen. Poate fi folositor www.muntii-nostri.ro , au și aplicație dar ca multe alte chestii de gen trebuie sa plătiți pentru hărtile care nu sunt gratuite și asta nu e.
  9. Încercați să rămâneți un grup compact pe traseu. Se pot ivi probleme sau unul din grup se poate rătăci.
  10. Treceți peste probleme și stări de oboseală sau ceartă. Muntele unește oamenii și testează prietenii.

2 comentarii:

  1. În caz de evacuare urgentă a planetei, printre primele chestii pe care le-as salva ar fi blogu lui Robert ...
    Minunata relatare. Felicitari!

    RăspundețiȘtergere